Calculator prag de rentabilitate cu profit țintă

Pragul de rentabilitate este volumul la care o afacere își acoperă costurile fixe, dar nu obține încă niciun profit. Sub acest prag arzi numerar, peste el generezi o marjă care ajunge până la ultima linie a contului de profit și pierdere. Găsirea acestei cifre este unul dintre cele mai utile exerciții din primele etape ale oricărui plan de afaceri, fiindcă îți spune cât trebuie să vinzi înainte ca afacerea să se susțină singură. Calculul este simplu, dar ușor de greșit. Ia totalul costurilor fixe, cele care nu se schimbă cu volumul: chirie, salarii, software, asigurări. Împarte-l la marja de contribuție pe unitate, adică prețul minus costul variabil, ceea ce aduce fiecare unitate la acoperirea costurilor fixe. Rezultatul este numărul de unități pe care trebuie să le vinzi ca să acoperi tot. Înmulțește-l cu prețul și obții venitul necesar. Acest calculator îți permite și să fixezi un profit țintă: calculul caută atunci volumul necesar pentru a acoperi costurile fixe și a produce acel profit peste prag. Folosește-l ca o probă sinceră pentru a vedea dacă modelul tău de preț poate fi măcar profitabil la volume lunare realiste. Toate rezultatele sunt estimări ale WhatIP și nu constituie consultanță financiară.

Cost fix față de cost variabil

De departe cea mai frecventă greșeală în analiza pragului de rentabilitate este clasificarea greșită a costurilor. Costurile fixe nu se schimbă, fie că vinzi mai multe sau mai puține unități într-o perioadă. Exemple: chiria lunară a biroului, salariile fixe, abonamentele software, asigurările, onorariile recurente de contabilitate și consultanță juridică. Costurile variabile cresc direct cu volumul de unități. Exemple: materii prime, ambalaj, expediere pe comandă, comisioanele procesatorului de plăți pe tranzacție, comisionul plătit la fiecare vânzare. Unele costuri se află într-o zonă gri, parțial fixe și parțial variabile, cum ar fi un agent de vânzări cu salariu de bază plus comision. Desparte aceste costuri mixte în cele două componente înainte să le introduci în calculator.

Ce îți spune marja de contribuție

Marja de contribuție pe unitate este suma rămasă din fiecare vânzare după plata propriului cost variabil. Dacă vinzi un produs de 200 lei cu un cost variabil de 60 lei, marja de contribuție este de 140 lei. Fiecare unitate vândută peste pragul de rentabilitate adaugă 140 lei la rezultat. Rata marjei de contribuție, adică marja împărțită la preț, îți spune ce procent din venit rămâne pentru a acoperi costurile fixe și profitul. Același exemplu are o rată de 70 la sută. Compară această rată între produsele tale pentru a ști pe care să le împingi: un produs cu rată ridicată acoperă costurile fixe mai eficient și atinge pragul mai repede.

De ce pragul de rentabilitate singur nu este de ajuns

Să știi că trebuie să vinzi două sute de unități pe lună pentru a ajunge la prag folosește doar dacă ai un plan credibil de a atinge acel volum. Următoarea întrebare este mereu: poate piața să susțină asta? Dacă produsul tău este de nișă și numărul realist de clienți pe care îi poți atinge în zona ta este de cincizeci pe lună la prețul actual, afacerea ta nu poate ajunge la prag în această configurație. Ori prețul trebuie să crească, ceea ce scade volumul necesar, ori costul variabil trebuie să scadă, același efect, ori costurile fixe trebuie să coboare, obstacol mai mic, ori produsul are nevoie de un public mai larg.

Scenarii frecvente de prag de rentabilitate

Un liber-profesionist sau un fondator singur: costurile fixe sunt software-ul și eventualele cheltuieli de birou, de obicei de la câteva sute la câteva mii de lei pe lună. La servicii, costul variabil este aproape de zero. Pragul este costurile tale fixe împărțite la tariful tău, ceea ce înseamnă de regulă un număr mic de ore facturabile.

Un mic magazin online: costurile fixe pot fi de la 15.000 la 50.000 lei pe lună pentru chirie, salarii, software și un buget de bază pentru reclame. Costul variabil pe unitate cuprinde costul mărfii, expedierea și comisioanele de plată. Numărul de unități la prag se situează adesea, pentru un produs tipic, între câteva zeci și câteva sute pe lună.

Un startup SaaS: costurile fixe sunt dominate de salarii, adesea de la 150.000 la peste 1.500.000 lei pe lună. Costul variabil pe client este foarte mic la software, deci marja de contribuție se apropie de prețul întreg al abonamentului. Pragul se reduce atunci la numărul de clienți, iar întrebarea relevantă este dacă piața poate susține atâția clienți plătitori la prețul prevăzut.

Un restaurant: costurile fixe cuprind chiria, salariile managerului și ale bucătarului-șef, asigurarea și utilitățile. Costurile variabile sunt ingredientele și munca pe comandă. Pragul se exprimă adesea ca numărul de acoperiri pe zi necesar pentru a acoperi costurile fixe ale zilei. Restaurantele ajung la prag de obicei în jur de 60 până la 70 la sută din capacitate; sub acest nivel pierd bani.

Cum folosești câmpul de profit țintă

Firmele nu țintesc pragul de rentabilitate. Țintesc un obiectiv de profit care justifică munca și riscul. Dacă fixezi în calculator un profit țintă diferit de zero, acesta găsește volumul necesar pentru a acoperi costurile fixe și a produce acel profit. Ca cifră de planificare este mult mai utilă decât pragul pur, fiindcă pragul pur este doar podeaua. Cifra profitului țintă arată cum arată cu adevărat succesul.

Când marja de contribuție este negativă

Dacă costul tău variabil depășește prețul, niciun volum nu te salvează. Fiecare unitate mărește pierderea. Calculatorul semnalează acest caz. Soluțiile sunt creșterea prețului, scăderea costului variabil sau recunoașterea că această configurație a afacerii nu este viabilă. Motive frecvente pentru a ajunge aici: prețuri promoționale agresive, o greșeală de calcul la lansare sau creșteri de cost ale furnizorilor care încă nu au fost transferate clientului.